Cineva construieste parca din umbra cetatea noastra, a celor anonimi si fara putere. Este posibil sa o facem chiar noi prin energia si credinta ce o adunam laolalta si pe care o investim in realizarea ei.
Proclamatia de la Campeni 19 octombrie 2013 contine un idelaism misterios pe care nici un om intreg la minte de la putere sau din opozitia politica nu l-ar fi putut concepe pentru ca mai avea nevoie si de o parte a cugetului pe care majoritatea lor l-au pierdut, inima cu simtirea ei naiva ce are puterea de a se increde.
Cred in autenticitatea celor ce protesteaza pe intreg teritoriul Romaniei dar care va trebui sa ia forme diverse pentru a fi integrata in comportamentul confratilor nostri. Unele de acest fel s-au conturat si la Campeni prin implicarea preotilor in liturghia de la inceputul Adunarii, prin muzica populara si pe alocuri traditionala ce insotea evenimentul, prin stereotipiile autointitulatului "profesoras" ce ducea a pastor protestant, prin vuvuzelele asurzitoare ale flacailor, sau dansul din sold ca de discoteca a unor domnite pline de vitalitate.
Exista un entuziasm ce intrece orice stare intalnita in cotidian. Un entuziasm ce nu dispare de la o ora la alta ca un joc sportiv sau un spectacol de targ. Un entuziasm viu ce da sens si se ancoreaza intr-o realitate ce se naste o data cu noi cu intalnirea noastra, cu protestul nostru in care credem.
La Campeni protestul a fost personalizat, s-a incarcat cu amprenta locala a dealurilor, a drumurilor inguste presarate de calutii mandrii :), cu prezenta agricultorilor si fermierilor, in general a oamenilor din comunitatile rurale care sau striga tare sau tac, ca asa-i la moti.
Impresia mea este ca oamenii acestia au forta insa curajul le-a fost anesteziat de lunga istorie represiva. Nu ma astept la eroi care sa schimbe lumea ci la o apropiere a tuturor oamenilor, a oraseanului cu sateanul, a intelectualului cu taranul simplu, nepretentios in ale cunoasterii.
In momentele acestea doar acela are voie sa taca care a renuntat la viata. Inca nu stiu multi asta dar vor afla vrand nevrand in ceea ce ma astept sa urmeze.
Protestele si rezistenta trebuie sa continue pana la capat, oriunde si oricand ar fi el.
natural intalnire realitate oameni apropiere sufletesc mental spiritual fizic metafizic sacru viu calatoria cautarea curajul imbratisarea nevoia de a Fi afirmat divin
marți, 22 octombrie 2013
miercuri, 16 octombrie 2013
ALT FEL
Vad multa agitatie si o graba de a salva Romania de pe o
zi pe alta.
Deodata apar toate posibilele motive pentru care sa ne
revoltam, cianura, fracturare, legi speciale, demiteri prin fax, abuz pe
domeniu privat; dar de multe nici nu aud ca lucrand ca tot omul imi scapa
probabil alte cauze la fel de importante.
Ghimpele nostru sint politicienii, dupa cum spunem mereu,
apoi semenii nostri care nu ne iau protestele in serios, apoi noi insine cand
nu gasim energia si entuziasmul necesar pentru a mai pulsa cu o idee sau
actiune.
Cred ca, nici daca ar pleca toti politicienii maine si am putea ocupa
guvernul, presedentia, nu am reusi sa salvam de pe o zi pe alta nimic. Imi
pare periculoasa credinta intr-un ideal al 10-30-100 mii de oameni in
comparatie cu populatia votanta de cc. 6-8 milioane (cred) care traiesc intr-un
somn adanc al intelegerii, empatiei, increderii intr-un ALT FEL.
Bun, prima data salvam Rosia Montana, apoi Sanmartinul,
Pungestiul, apoi Romania, numai ca e clar ca ar trebui sa salvam apoi lumea
intreaga. Vor toate obiectivele astea sa fie salvate? Oamenii aceia care
populeaza spatiul vor sa-I salvam?
Da, vreau sa ne implicam in fiecare oras, sat, comuna, catun
in fiecare problema dar trebuie aplicata o strategie. Implicarea trebuie sa fie
Consistenta, Repetitiva, Constructiva, si gandesc de la sine inteles, Nobila.
Sa nu ne bazam doar pe puterea internetului ce sa facem o
ecologie a propriei logici si sa ne bazam la fel de mult pe intalnirea directa
fata in fata, pentru a ne zbate si dezbate rand pe rand catre ceva care
dureaza, daca vrei poti sa-i spui educatia si cunoasterea unui ALT FEL de a trai.
marți, 8 octombrie 2013
bine si rau
tvr1 azi dezbatere.
Sint dezamagit. Eu, un posibil anonim care
am vazut emisiunea "intre bine si rau" nu am dedus ca trebuie sa ma
revolt sau dimpotriva sa ma bucur ca Romania va avea bani din minerit. A fost
inca o emisiune fara nici un sens. La televizor nu se va elucida si rezolva
niciodata cheia, sau raspunsul salvator.
Din punct de vedere rational nu exista
argumente suficiente pentru 1 ora de tv sau pt o zi de citit articole etc.
despre Rosia Montana, astfel incat omul oarecare sa ajunga la o concluzie
finala.
Omul, individul in primul rand trebuie sa ajunga dedicat dpdv moral curatului, murdarului sau indiferentei pentru a trai in una din ipostazele astea.
Omul, individul in primul rand trebuie sa ajunga dedicat dpdv moral curatului, murdarului sau indiferentei pentru a trai in una din ipostazele astea.
De aceea am vrut sa-mi spun parerea in
felul acesta pentru ca imi dau seama ca noi cei contra nu sintem si nu vom putea
fi convingatori prin metoda rationala. Trebuie actionat la nivelul empatiei,
moralei, a unui adevar extins atat in spatiul nostru zilnic cat si pe o durata
de timp ce se rasfrange pe zeci de ani si cei implica pe urmasii nostrii. Copii
ce au acum 5-10 ani vor putea sa-si exprime bucuria sau regretul pentru ce
le-am facut, intr-un viitor extrem de apropiat. Inca 10-15 ani cand ei vor fi
majori si vor trai intr-un rahat corporalisto-politic tot mai adanc.
Cei "rai" sint organizati si stiu
cum sa-si duca la capat intentiile.
Cei "buni" stim ce vrem atat de
mult incat sa construim impreuna ceva durabil si adevarat ?
asa arata muntii Trascau acum. Aici traiesc
vecinii celor din Rosia Montana
Abonați-vă la:
Postări (Atom)