luni, 20 iunie 2011

Descrierea traseului (oradea-abrud-mogos...)

Am stabilit ca aceasta zona din muntii Trascaului merita explorata asadar am inceput cu determinarea rutelor si propunere de trasee mixte masina bicicleta pe jos.
Am pornit din Oradea spre Beius , Stei apoi stanga spre Campani, Arieseni, apoi Campeni, Abrud. De fapt initial am pornit spre Zlatna pentru ca pe un atlas cu cativa ani in urma m-am jucat de-a inspiratia si am bifat cateva locatii si directii ce ma inspirau. Apoi chiar inainte sa plec deacasa am listat cateva detalii de harti si am observat ca in zona Abrud este drum ce s-ar putea sa duca la Rameti (implicit in catunul Cheia).

La iesire din Abrud la vreo 2 km se vireaza spre stanga catre Bucium. Am mers frumos, linistit si asteptam sa se strice drumul rau sau chiar sa se termine dar a fost bine, in unele zone surprinzator de bine (chiar absurd acolo unde pe o portinune de vreo 5 km au asfaltat un deal, ca nu era drum inainte; e asa abrupt ca nu ma mir daca au cazut in cap utilajele de asfaltat).




Prima oprire am facut-o in comuna Mogos la o intersectie unde mi-am dat jos bicicleta si am mers la Negrileasa; dupa indicator era o zona protejata de narcise si am aflat ca tocmai cu cateva zile in urma s-au incheiat serbarile specifice locului (..ceva de primavara sau de recolta, nu mai stiu).


Dupa vreo 3 ore de mers dus intors la o panta criminala ziua la amiaza am vazut masini 4x4 ca am crezut ca e ceva super statiune acolo, am vazut urme de scena, oameni rataciti pe jos pe dupa narcise, oameni ce s-au bagat la vale cu doua masini de oras pe o panta ca nu reuseam sa imping bicicleta la deal cu 5 km/ora.. Am ajuns teafar inapoi la masina.


Mi-am propus sa-mi continui drumul cu masina pana era practicabil si sa inoptez peacolo iar a doua zi sa merg cu bicicleta in explorari si sa descopar drumul de legatura catre Cheia. Oarecum as s-a si intamplat, am intrebat oamenii prin sat daca e bun drumul si in continuare iar la a doua oprire am stat mai mult cu un domn ca sa-mi zica cate ceva despre vecinatati si acces. El este HOHOI AUREL

Aici mi-am pus si cortul peste noapte. M-am dus pana mai jos la magazin sa iau bere si s-o impart la o poveste cu gazda. La magazin erau doi barbati cam beti dar obisnuiti cu ameteala unul avand asupra lui masina si copii care se jucau ...(aici n-am capacitatea cuvintelor).. si am schimbat 2 vorbe cu ei. Mi-au dat niste informatii destul de reale despre distanta si practicabilitate (mai reale ca Hohoi), pe de alta parte de mai multe ori m-au intrebat ca am venit singur ? da chiar singur ? da sigur sint cu cineva la cort..!, pana ce am inceput sa ma nelinistesc de ce le putea trece prin intentie. Zicea si Hohoi dupa ce i-am relatat povestea cu cei doi ca mai sint si oameni netrebnici pe aici care poti sa-ti dea in cap daca stiu ca esti singur si cu bani.
Dimineata m-am trezit intreg si bine dispus, doar cerul dadea semne de inorare.

Aveai Hohoi o idee sa merg pe jos de-a lungul vaii sa vad ce frumos e; chiar m-a convis cand mi-a zis ca si taicasau mergea peacolo cateodata si s-a dus si cu bicicleta pe care a trebuit sa o duca in spate de la un punct, pentru a ajunge in Cheia. M-am uitat a doua zi pe drum fiind, pe unde ar fi locul unde se desparte  drumul de vreo poteca dar n-am gasit nimic. Dumul de piatra pe care am mers cu masina am avut bucuria sa observ ca duce prin lunca vaii si prin niste peisaje superbe marginite de dealuri inalte.









Din Valea Barnii unde sta familia Hohoi si pana sus in Ponor sint vreo 18 km.  Mai jos sint niste indicatoare; se tine Ramet apoi Aiud. Pentru cei 18 km daca ploua e nevoie de 4x4.



Chiar daca am petrecut mai mult timp si am stat mai mult de vorba cu Hohoi, n-am reusit sa explorez cine stie ce dedesubturi. Mai sus inainte de ponor cu vreo 6 km l-am intalnit pe Macarie cu care am stat de vorba vreo ora si care chiar daca la prima vedere nu e foarte deschis, este pe langa o personalitate pragmatica si una artistica; el e sculptorul in lemn si are si utilaje (pecare nu le foloseste) cu care a vrut  si vrea sa faca tamplarie ("da cine stie daca om mai trai" zicea el). Dupa cate se pare lumea e pe maini bune. O descoperire interesanta. Femeia garbova din Cheia a carui barbat si baiat  i-am cunoscut acu multa vreme cand am fost cu Razvan in cautare e sora lui Macarie Aurel



 Odata  ajunsi in Ponor drumurile pot duce oriunde